
5 motive care apar obsesiv în arta lui Dali
Obsesii, inconștient, frici, delir sau paranoia. Toate acestea pot fi cuprinse sub un singur nume: Salvador
Felipe Jacinto Dalí I Domenech sau mai simplu zis, Salvador Dali. A fost cel mai renumit artist
suprarealist. Arta lui prezintă câteva caracteristici cum ar fi lipsa gravitației, deformarea,
senzualitate sau cultivarea iraționalului.
Personalitatea sa exuberantă este greu de înțeles. A profitat de fiecare apariție, interviu sau text
care-l viza pentru a ieși în evidență. Între experiențe onirice și fantezie
Fricile lui aveau legătură cu călătoriile, îmbătrânirea, moartea, femeile
și sexualitatea lor, furnici și lăcuste. Unele din aceste frici vor fi reprezentate în arta
sa, conturând astfel o identitate după care tânjea. Cuvântul obsesie este strâns legat de repetitivitate.
Mai jos sunt prezentate 5 motive care apar constant în arta lui Dali.
1. Furnicile
Sunt motive comune în opera lui Dali. La vârsta de 5 ani, artistul a observat o insectă moartă și devorată de furnici, conturându-se astfel una dintre primele lui obsesii. Furnicile din opera lui Dali simbolizează moartea și decăderea. Ele servesc drept amintire a efemerității. Dali include furnicile și într-una dintre cele mai faimoase opere ale lui Dali - „Persistența memoriei”.
Salvador Dalí - Furnicile (1936)
2. Capete distorsionate
Următorul motiv obsesiv observat în picturile lui Dali este capul deformat. Tabloul său „Joc lugubru”, pe care Dalí l-a pictat la Cadaqués în timpul fazei de pregătire pentru prima sa
expoziție individuală de la Paris, prezintă un cap deformat. În dreapta vedem un cap prezentat în profil
care ar putea fi un autoportret, subiectul pare că doarme. În gura lui, se află o lăcustă, o creatură de care era
irațional speriat. Pictura arată temerile și nesiguranța artistului.
Salvador Dali - Joc lugubru (1929)
„Marele Masturbator” a fost pictat când Dalí avea doar 25 de ani. Aici vedem din nou un cap
deformat prezentat din profil, ca un fel de autoportret al artistului în centru. O lăcustă mare se observă
sugând capul artistului, în timp ce furnicile sunt reprezentate târându-se pe obrazul lui. Vedem, de
asemenea, figuri masculine și feminine ieșind din cap, făcând referire la o scenă sexuală.
Salvador Dali - Marele Masturbator (1929)
Dalí a mai pictat un tablou cu același motiv în același an ca cele două precedente numite „Enigma
dorinței”. Capul deformat care este prezentat dormind și
visând în acest tablou reprezintă din nou autoportretul pictorului. Unii istorici de artă cred că Dalí a
fost inspirat să picteze astfel de capete uitându-se la stâncile de pe coasta Cadaqués.
Cu toate acestea, capul prezentat în acest tablou este oarecum diferit de cele anterioare. Este mic, subtil
și compartimentat.
Salvador Dali - Enigma dorinței (1929)
3. Ceasurile care se topesc
„Va trebui într-o zi să îmi întorc propriile ceasuri moi pentru ca acestea să îmi arate
ora memoriei absolute, care este ora adevărată şi profetică.” zicea Salvador Dali.
Ceasurile care se topesc sunt probabil cel mai reprezentativ motiv în arta lui Dali și un simbol al
curentului suprarealism.
„Persistența memoriei” este o piatră de temelie a artei suprarealiste în care motivul ceasurilor care
se topesc apare de patru ori. Dali a lăsat prea puține informații referitoare la conceptul din spatele
operei sus-amintite. Aplecarea artistului spre inconștient, atemporal, antigravitational, dublată de
simpatia pentru Nietzsche și Freud fac din arta lui ceva unic, aflat la granița dintre delir și
seninătate.
Salvador Dali - Persistenţa memoriei (1934)
4. Femei văzute din spate
Dali a reprezentat constant femei întoarse cu spatele. Una dintre primele reprezentări de acest
fel apare în 1925 sub numele de „Femeie la fereastră”. El alege diferite figuri feminine, tinere
sau în vârstă. Dali nu s-a sfiit să pună accent pe fese și șolduri. După 1929 aceste figuri feminine
sunt reprezentate în persoana Galei, iubita lui.
Salvador Dali - Fata la fereastră (1925)
5. Telefonul
În timpul tinereții lui Dali, telefonul fix era un element accesibil doar anumitor clase sociale. Subiectul
picturii „Mountain Lake” a fost inspirată de o conversație dintre premierul britanic Neville Chamberlain
și Adolf Hitler (Dali îl identifica pe Hitler cu Maldoror, un simbol al răului). Telefonul susținut de cârje
reprezintă instabilitatea relațiilor dintre oameni.
„Enigma lui Hitler” este o pictură controversată, inspirată din multiplele vise ale lui Dali în care apare
Hitler. Telefonul este reprezentat fără fir, sugerând lipsa de conexiune dintre Hitler și Chamberlain.
„Telefonul homar” este o altă operă importantă care are ca subiect telefonul. Homarul este văzut de Dali
ca fiind ceva erotic, ceva care stimulează plăcerea. Dali a plasat zona sexuală a homarului peste
microfonul telefonului, subliniind asocierea dintre homar și erotism.
Salvador Dali - Enigma lui Hitler (1939) Salvador Dali - Telefonul homar (1936)
Bibliografie:
https://www.thecollector.com/motifs-salvador-dali-art-works/
Bibliografie imagini:
imagine titlu: https://www.britannica.com/biography/Salvador-Dali
Salvador Dalí - Furnicile : wikiart.org/images/salvador-dali/the-ants-1937.jpg!Large.jpg
Salvador Dali - Joc lugubru (1929) :https://www.salvador-dali.org/media/upload/cataleg_pintura/MITJA/0232.jpg
Salvador Dali - Marele Masturbator (1929) : https://www.arthistoryproject.com/site/assets/files/22122/salvador-dali-the-great-masturbator-1929-obelisk-art-history.800x0.jpg
Salvador Dali - Enigma dorinței (1929) : https://ro.pinterest.com/pin/779545016725729281/
Salvador Dali - Persistenţa memoriei (1934): https://cdn.britannica.com/96/240496-138-66D89FAD/Salvador-Dali-Persistence-of-Memory.jpg?w=800&h=450&c=crop
Salvador Dali - Fata la fereastră (1925) : https://artanddesigninspiration.com/wp-content/uploads/2016/06/figure-at-the-window.jpg
Salvador Dali - Enigma lui Hitler (1939) ://www.dalipaintings.com/assets/img/paintings/the-enigma-of-hitler.jpg
Salvador Dali - Telefonul homar (1936) - https://www.dalipaintings.com/assets/img/paintings/lobster-telephone.jpg