Înțelegi arta conceptuală?
Artă conceptuală? Ce este?
Arta conceptuală este o mișcare artistică și culturală care domină scena artelor a anilor '60 ai secolului XX. În absența normelor, regulilor și a canoanelor artistice, abordările artistice, tehnice și ideologice sunt diverse. Imaginația și intelectul sunt singurele care pun limite artei conceptuale. O definiție clară este greu de conturat deoarece față de alte stiluri și curente, arta conceptuală nu are trăsături specifice sau vreun cadru teoretic bine stabilit.
Ideea centrală a fenomenului este plasarea ideii, a conceptului și a procesului de creație în prim plan în timp ce forma concretă a creației rămâne un subsidiar.
Ideea și conceptul din spatele unei opere sunt uneori neevidente, creând confuzie în rândul publicului. Cheia de interpretare este dată adesea de către artist sau curator.
Istoria artelor îl amintește pe Marcel Duchamp ca fiind părintele artei conceptuale, cu celebra reprezentare „Fântâna”.
Deși se desprinde într-un mod radical de manifestări artistice anterioare, arta conceptuală are totuși rădăcini în mișcarea Dada, în care materialele de lucru erau neconvenționale.
Pentru a înțelege conceptualismul ți-am pregătit 4 tips-uri.
1.Uită ce ai învățat despre arta tradițională!
O trăsătură aparte a publicului de artă conceptuală este depășirea barierelor tradiționale de percepție a artelor vizuale. Cu alte cuvinte - uită de pânze și vopsele și deschideți mintea spre noi modalități de comunicare a mesajului. Artiștii conceptualiști vizează intuiția, percepția și capacitatea de a face asocieri în detrimentul simplei percepții vizuale. Aceste aspecte accesează un alt registru de înțelegere a artei.
2. Nu lua în serios materialele din care sunt realizate operele
Una din greșelile fundamentale regăsite în rândul publicului care intră în contact cu arta conceptuală este să se aștepte la anumite calități estetice sau la demonstrarea abilităților artistice ale autorului. Artistul conceptual Sol LeWitt zicea: „execuția este doar o chestiune de rutină”. În conceptualism, materialele și tehnicile contează doar atâta timp cât aderă la scopul artistului. Materialele folosite pot fi și produse de serie, proiectate pentru scopuri total diferite.
3.Fii atent la cuvinte
Suntem obișnuiți să privim opere de artă după care citim o scurtă descriere. Astfel textul însoțește lucrarea. Dar dacă lucrarea în sine se contopește cu textul? Este foarte posibil ca atunci când intri în contact cu arta conceptuală să dai de un perete pe care sunt așezate o serie de cuvinte. Conceptualiștii care lucrează cu texte, explorează limitele limbajului și relația acestuia cu arta vizuală. Cuvintele introduse în compoziție sunt o alternativă a culorilor, menită să stimuleze procesul de gândire.
4.Frumosul și esteticul nu sunt chiar atât de importante
Frumosul și esteticul sunt asociate artelor tradiționale. Dacă ele ar fi importante în arta conceptuală, artiști celebrii precum Marcel Duchamp sau Damien Hirst ar fi fost doar niște anonimi. Frumosul este relativ în general și neimportant în conceptualism. Atingerea frumosului în creație nu este un scop în arta conceptuală.
Bibliografie:
Imagine titlu: Joseph Kosuth, One and Three Chairs: https://www.dailyartmagazine.com/conceptual-art-of-joseph-kosuth/
Imagine1: Ai Weiwe - Harta Chinei: https://collectionapi.metmuseum.org/api/collection/v1/iiif/77469/preview
Imagine2: Joseph Kosuth - Fragments https://www.castelligallery.com/exhibitions/joseph-kosuth-text-context?view=slider#2